Vezi ce poţi vizita în una dintre cele mai frumoase grădini botanice care se află în judeţul Arad!

Niciun comentariu

Grădina Botanică se află în curtea Castelului Csernovics. În traseul de vizitare se trece printre gardurii vii de cimişir, de exemplare de cireş japonez cu ramuri pendente şi cu flori roz involte care se deschid în luna mai, plante care mărginesc aleea principală a Grădinii, alee întreruptă din loc în loc de ronduri cu flori. Tot aici pot fi văzute două exemplare de cedru algerian, iar în faţa lor o colecţie care grupează specii şi soiuri de stânjenei.
În 1990, parcul trece sub coordonarea ştiinţifică şi administrativă a Universităţii de Vest ”Vasile Goldiş” din Arad, dobândind patru ani mai târziu statutul de grădină botanică.

Grădina ocupă în prezent o suprafaţă de 21,5 hectare, pe terenurile sale fiind cultivate peste 2000 de specii de arbori şi arbuşti şi aproximativ 500 de specii ierbacee. Vastele spaţii ale grădinii includ trei părţi: o suprafaţă de circa 10 hectare destinată publicului larg, o colecţie dendrologică de circa 3,5 hectare şi porţiuni de pădure cu o suprafaţă de circa 8 hectare. Grădina are şi un muzeu botanic.

La intrarea în grădină, vizitatorii sunt întâmpinaţi de ”stejarul Unirii”, un arbore venerabil cu o vârstă de circa 300 de ani.

Sectorul plantelor ornamentale floricole cuprinde o colecţie de 240 de specii, grupate după originea lor geografică.

FOTO: Claudia Untaru

Grădina adăposteşte de asemenea o mare varietate de plante cu valoare ştiinţifică, cu valoare didactică deosebită atât pentru elevi, cât şi pentru studenţi.

Nu putem trece fără a ne opri să privim grupul de laur, specie ocrotită ca monument al naturii, aflat în apropierea statuii ‘Flora’. Laurul, specie care impresionează atât prin port, prin frunzişul său veşnic verde, cât şi prin fructele sale roşii care se găsesc pe exemplarele femele, creşte natural în ţara noastră numai în localitatea Zimbru, comuna Gurahonţ, din judeţul Arad.

Un sector apreciat de vizitatori este ”Poiana Eminescu”, ce cuprinde amenajări legate de opera poetului nostru naţional: aleea plopilor fără soţ, plante tunse în forme inspirate din poemul ”Luceafărul”, mestecenii ce amintesc de ”pădurea de argint”.

Grădina din Macea include un sector dedicat copiilor, populat de arbuşti tunşi plastic în aşa fel încât să amintească de personaje din basme şi poveşti.

Primă tabără de sculptură de monumente în piatră care a fost găzduită aici în 1988 a lăsat în dar o colecţie de sculpturi frumoase parcului: busturile lui Mihai Eminescu, George Coşbuc, Vasile Goldiş.

FOTO: Claudia Untaru

Mai exact, aleea Poeţilor reprezintă un Ansamblu alcătuit din monumentul lui Mihai Eminescu şi busturile poeţilor: Andrei Mureşanu, George Coşbuc, Octavian Goga, Lucian Blaga, Aron Cotruş şi Alexandru Negură. Situat în Grădina Botanică, ansamblul este opera sculptorului Pavel Mercea şi a fost dezvelit în 1990.
Grădina botanică de la Macea, fiind unul dintre membrii fondatori ai Asociaţiei grădinilor botanice din România, are parteneriate cu 185 de grădini botanice din diverse ţări.

Cum a apărut Grădina Botanică

Puţin ştiu însă cum a apărut această Grădină Botanică. Măceanca Floare Ranta Cândea poveşteşte în cartea sa denumită „Macea, vatră, chipuri, rânduieli” despre pădurea care a fost transformată în parc. Ea este una dintre elevele care au lucrat la amenajarea primelor alei şi plantarea primelor flori.

„În cele ce urmează vom dezvolta, pe scurt, o realitate tălmăcită din poveste care începe cu Pădurea.  Aşa o ştiam, din copilărie, când, ca să nimerim la Casa pantofarului Mara, trebuia să ajungem la Pădure. Acolo era holumbul (ridicătură de teren)…Mai ştiam, că din centru, pe o cărare, se putea ajunge la Pădure şi la Stadionul de Fotbal. Dar, ceea ce mai ştim, şi azi, şi nu am găsit nicăieri consemnat, este, că, în anii 1963-1964, în clasa a şaptea fiind, am trasat, primele alei, am turnat bitum, am făcut curăţenie, am avut lopeţi, greble, coşuri de paie, şi astfel, cu disponibilitatea colegilor mei de clasă, cl. a VII-a B (diriginte, prof. Boţan Dumitru) şi a pasiunii d-lui profesor Pavel Covaci, a-nceput amenajarea Parcului, devenit Dendrologic. Despre Castel, ca şi copii, noi nu ştiam, atunci nimic. Nici nu ni s-a spus, nici la şcoală, nici în familie”, îşi începe fiica satului capitolul dedicat pădurii din carte.

Floare Ranta Cândea mai spune că în Epoca Medievală făcea parte din teritoriul fostului Comitat al Zărandului, între cetăţile Arad şi Gyula.

După Pacea de la Karlovitz (1699) şi cea de la Passarovitz (1718), domeniul de la Macea va intra în posesia familiei Edelspacher, care însă îl va vinde unui  nobil sârb, Mihai Csernovics. „Nu deţinem date care să ne conducă la primele începuturi de realizare a parcului. În jurul anului 1724, nobilul Mihai Csernovics începe amenajarea conacului, care va deveni Reşedinţă nobiliară. Astfel, în 1820 se începe construirea castelului, în vecinătatea conacului, iar pe peretele din vest al aripii de sud s-a aplicat blazonul nobiliar al familiei, confecţionat din ceramică arsă. Tot din această perioadă (probabil) datează şi cele mai vechi plante exotice şi ornamentale, ceea ce ne duce cu gândul la arborele (exotic) din Tiparul sigilar datat 1865. Însă după 1862, M. Csernovics înstrăinează moşia şi parcul, contelui maghiar Károly György de Nagy Károly şi care va folosi castelul drept Reşedinţă de vară. Aici, între 1862-1886 (24 de ani), se vor efectua lucrări de amenajare a celei de-a doua aripi a castelului, urmând un model francez”m, mai adaugă scriitorul şi profesorul Floare Ranta Cândea.
În jurul anului 1900, cele 100 de holde de pădure au fost populate cu fazani şi despărţite de parc, însă, între 1900-1902, când domeniul devine un tot unitar, se va angaja grădinarul Josef Prohaska, care îşi va îndrepta atenţia spre amenajarea bazinului de înot, a terenului de tenis, precum şi a rondourilor, a aleilor populate cu noi plante ornamentale. Iar proprietar va fi fiul lui Károly György, Iuliu Károly.

„Tăvălugul Primului Război Mondial va atinge şi lucrările de amenajare a parcului, în care fuseseră deja introduse specii rare, se mărise suprafaţa de la 10 ha la 58 ha, sau se plantaseră pe sectoare specii de raşinoase, stejar, salcâm etc. Domeniul va fi înstrăinat în 1939, medicului Adam Iancu – Curtici, care va şi defrişa între 1940-1941 cam 10 ha, iar parcul va cunoaşte o perioadă de regres. După cel de-al Doilea Război Mondial, plantări nu se mai fac, iar parcul va deveni „domeniul” tuturor, ba, mai mult, au fost extrase şi distruse plante rare, de colecţie. În anul 1968, prin grija fostului custode, botanistul şi regretatul profesor Pavel Covaci, începe reamenajarea chibzuită şi gândită a Parcului Dendrologic”, se mai arată în carte.
Sunt enumerate speciile de arbori şi arbuşti, arbori cu dimensiuni impunătoare. Se cer: măsuri de organizare şi supraveghere, împrejmuirea cu gard de plasă din sârmă, de plantare de arbori în zonele invadate de tufişuri sau bălării. „Munca n-a fost deloc uşoară, căci a necesitat cercetare ştiinţifică, inventariere, reaşezare pe colecţii, realizarea de tăbliţe sau indicatoare, marcarea aleilor de acces, delimitarea sectoarelor. Ulterior, aveam să aflăm (sărind gardul) de Generalii Damjanich şi Lahner, ale căror morminte se aflau, la vremea aceea, în pădure”, mai consemnează măceanca.

Povestea castelului

Familia nobiliară de origine sârbă Csernovics primeşte în anul 1720 de la Imperiul Austriac titlul nobiliar, iar în 1724, Mihai şi fiul său Ioan primesc şi domeniul de la Macea. Se construieşte prima aripă a castelului, cea de est. După moartea lui Mihai, soţia sa Ana, moşteneşte proprietatea şi cumpără domeniile Curtici şi Cutos. Pavel Csernovics, ajuns proprietar din anul 1804 al domeniului Macea întreţine reşedinţa împreună cu fiul său Petru, care îmbogăţeşte parcul cu specii exotice aduse din Orientul Apropiat în 1845. Ca mulţi fii risipitori, Petru pierde castelul la un joc de cărţi.

Familia Nagy Karolyi va deveni noua proprietară, iar Gyorgy Karolyi, nobil de vază al Ungariei, începând cu anul 1862, va extinde castelul cu o nouă aripă şi un turn înalt de 30 de metri. De îmbogaţirea parcului se va ocupa fiul său, Tibor Karolyi. În anul 1900, noul proprietar al domeniului Gyula Karolyi, imortalizează împreună cu fotograful vremii, Ruhm Odon, frumuseţea castelului. Tot el construieşte o frumoasă terasă metalică la etajul superior al corpului vechi.

După anul 1920, Gyula Karolyi îşi mută reşedinţa la Budapesta. Medicul Adam Iancu din Curtici devine proprietar din anul 1939 până la naţionalizarea din 1948 care îi va oferi diferite utilităţi castelului: azil pentru orbi, orfelinat, centru de reeducare pentru copiii orfani şi, în cele din urmă, sediu al Cooperativei Agricole. După Revoluţie, castelul este jefuit de tot ce avea mai frumos şi ajunge o ruină adăpost pentru ciobanii care îşi aduceau oile să pască în grădina casteluului. Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” e cea care, din 1991, închiriază şi salvează domeniul de la Macea şi care, mai apoi, a intrat în posesia lui. În prezent găzduieşte simpozioane, congrese ştiinţifice internaţionale sau lucrări de cercetare.

Îmbinarea de stiluri arhitectonice dă castelului un farmec aparte: turnuleţele sunt de inspiraţie bizantină, iar parterul şi intrarea principală are elemente de baroc târziu, contribuţie adusă de pe vremea când familia Csernovics era proprietară. Familia Karolyi a dat o linie mai modernă şi mai simplă castelului.
Legenda camerei secrete

Localnicii susţin că ar există o cameră secretă, cea cu numărul 100, neştiută de nimeni. Se spune că uneori, după miezul nopţii de acolo se aude muzică de pian, cântată de groful Karolyi.

Actualmente, castelul se foloseşt şi pentru taberele de vară proprii Universitatii, începând cu luna iunie, până în noiembrie. Pentru ca aceasta activitate să poată funcţiona, au fost repuse în circulaţie, prin amenajari sălile de la etajul I, aripile de nord şi centru, amenajându-se dormitoare pentru studenţi, pentru cadre didactice şi protocol. De asemenea în zona centrală a castelului s-au repus în funcţiune o serie de încăperi pentru următoarele activităţi: bibliotecă, săli de muzeu ( aici s-a amenajat singurul muzeu al caricaturii din ţară, actualmente), săli de simpozioane, conferinţe, cabinete- laboratoare pentru ştiinţe umaniste şi biologie, protocol, în dreptul scării principale, cu acces monumental dinspre parcul ce înconjoară castelul, grădina botanică.

Anul turişti din ţară şi străinătate merg la castel pentru a-l vizita şi pentru a se relaxa în grădina botanică.
Directorul executiv al Grădinii Botanice, Ioan Don, spune că anul trecut cu tot cu grupurile de studenţi au vizitat locul, 11 mii de persoane. Cei care vor să şi de cazeze o pot face la doar câţiva kilometri de Macea în oraşul Curtici, la pensiuni.

Programul de vizitare al Grădinii Botanice este de luni până vineri, între orele 8 -16, iar sâmbătă şi duminica între 9 şi 19. Taxa de intrare este de 2 lei pentru adult şi un leu pentru copii.

Sunt persoane care au descoperit acest loc minunat la festivalul Părădăicilor ce are loc anual. „Am tot auzit de castel şi parc, dar nu am fost până acum. Soţul a vrut să venim la fesitval şi am avut ocazia să şi îl vizităm”, spune Anastasia Lung, din judeţul Bihor.

Sursă:

Category: Arad
Tags: , , , , ,

Lasă un răspuns

alpari limited

http://medicaments-24.net

шкафы купе под заказ
Meniu
Prin utilizarea serviciilor noastre, vă exprimați acordul cu privire la faptul că folosim module și alte tehnologii similare în scopul îmbunătățirii și al personalizării conținutului nostru.
Accept